“Medicina este cu oameni și despre oameni”, spune dr. Carmen Nicolau despre misiunea Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life

“Medicina este cu oameni și despre oameni”, spune dr. Carmen Nicolau despre misiunea Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life

Dr. Carmen Nicolau, administrator al Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life din Tîrgu Mureș

“Voi încerca toată viața să fiu un echilibrat om de afaceri, o echilibrată mamă și femeie, un echilibrat medic”

 

“Medicina este cu oameni și despre oameni”, apasă cuvintele, dându-le o nobilă greutate, dr. Carmen Nicolau, atunci când vorbește despre misiunea pe care o are Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life din Tîrgu Mureș, al cărui administrator este, și, personal, ca medic. Întrebărilor despre viața Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life, aniversat anul acesta la 10 de ani de existență prin mutarea într-un nou sediu, și despre devenirea profesională, cu toate provocările și satisfacțiile sale, ne-a răspuns dr. Carmen Nicolau în interviul acordat.

 

Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life se află aproape de o aniversare rotundă – 10 ani de la înființare, însă ideea centrului v-a încolțit acum mai bine de 10 ani, care au fost resorturile care v-au determinat să investiți și să dezvoltați centrul? De ce medicină privată?
Dr. Carmen Nicolau: Ideea mi-a încolțit acum mai bine de 10 ani, este perfect adevărat, noi, ca societate comercială, suntem înființați în 2004. Din 2004 până în 2008 am funcționat în alte spații, singură, iar acum 10 ani, ne-am unit un colectiv, format din medicină clasică și alternativă, respectiv homeopatie și reflexoterapie. Practic, ne aflăm la 10 ani de când ne-am constituit ca și centru de medicină integrativă.
La început am funcționat ca și cabinet medical într-un apartament. Din 2010 ne-am mutat într-un spațiu mai generos, respectiv pe strada Cornești nr. 65, apoi, din 2018, pe strada Verii nr. 46.
În etapa de pregătire, rezidențiatul de medicină internă și rezidențiatul de gastroenterologie, am căutat permanent soluții la problemele pe care le întâlneam în munca de zi cu zi. Astfel am observat că soluțiile oferite de medicina clasică la problemele pe care le au pacienții noștri sunt uneori depășite și rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor.
M-am întors în Tîrgu Mureș după această etapă de pregătire, am început să lucrez în Spitalul Județean, însă continua această frământare că celor care nu reușesc să le rezolv problema prin medicina clasică, trebuie să le caut în continuare soluții, nu pot să le spun că nu există pentru dânșii rezolvări. Atunci când am avut posibilitatea, am convenit să conlucrăm cu specialiști cu experiență, siguri pe ei, oameni de înaltă ținută științifică, cum sunt familia Alecu, cum este doamna dr. Ana Bratu, care practică medicina complementară de mulți ani și o fac cu profesionalism, cu dorință de exactitate și de rigurozitate, la fel ca și medicii din medicina clasică.
Cele două alternative care s-au alăturat primele au fost biorezonanța și homeopatia. În aceeași măsură am regăsit în reflexoterapeutul Cristina Negrea un specialist în ceea ce face, dedicat, serios și cu rezultate. Noi am perseverat în ideea pe care am avut-o, motivați în continuare de rezultate și, ulterior, am avut și confirmarea internațională.

 

Care erau serviciile medicale pe care le ofereați la începuturi și cum s-a dezvoltat oferta de servicii în acești ani, astfel încât să se circumscrie titulaturii de centru de medicină integrativă? Care a fost investiția inițială și cât ați investit apoi, mai ales că Lotus life are astăzi un alt sediu, iar dotările s-au îmbunătățit în pas cu evoluția tehnicii și a echipamentelor medicale?
Am plecat de la un ecograf, acesta a fost pentru mine echivalentul stetoscopului. Ecograful a fost prima mea mare iubire în medicină, am făcut din ecografie o pasiune, am terminat cursul cu succes și am făcut parte din colectivul de predare a ecografiei din Cluj. Ecograful a fost prima mea investiție privată și asta pentru că accesul la ecografie îmi era destul de limitat, perspectiva de a practica ecografia în Spitalul Județean din Tîrgu Mureș era extrem de mică, iar în mintea mea nu exista consultație fără ecografie. Am luat un credit și mi-am cumpărat un ecograf portabil, pe care l-am dus cu mine peste tot, inclusiv la domiciliul pacienților.
De acolo, pasul următor a fost endoscopul pe care l-am cumpărat tot în privat și tot cu credit și cu convingerea fermă că voi putea să practic medicina în privat fără să îmi umbresc actul medical de aspectul financiar. Și așa a și fost, am avut șansa ca balanța financiară să încline în favoarea continuării investițiilor și subliniez acest lucru – un medic care investește în privat nu face altceva decât să ia din dreapta și să pună în stânga bani de la pacienți și pentru pacienți. Nu există să trăiești din asta, pentru că niciodată nu o să fii mulțumit de aparatul pe care îl ai, o să vrei altul mai bun și vei pune bani deoparte pentru asta.
Pe partea de medicină alternativă am investit în parteneriat cu alți colegi pe biorezonanță, iar familia Alecu a investit în ozonoterapie. De asemenea, eu am investit în continuare în clădirea în care am lucrat cu toții.
Investiția inițială a fost de 5.000 de euro, un ecograf. Investițiile ulterioare au fost următoarele: endoscopul – 10.000 de euro, un alt ecograf – 20.000 de euro, ulterior, în clădire în mai multe etape de câte 50-100.000 de euro și apoi alte echipamente medicale – EKG-uri, teste de efort, spirometre, valori din ce în ce mai ample. Ultima investiție este aceasta, împreună cu fondurile europene, în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Cercetării, un proiect pe linia Mari Centre de Cercetare – Dezvoltare și în care cofinanțarea se făcea sui-generis 30%-70%. Sigur că tu, ca și cofinanțator privat, vei continua să plătești și ce este neeligibil și procentul este, de fapt, altul. Pot să spun că actuala investiție a depășit 1 milion de euro.

 

Aminteam de noul sediu, ce suprafață utilă are acesta, care sunt facilitățile pe care le oferă și cum a fost amenajat, astfel încât să răspundă nevoilor pacienților și ale personalului medical care activează aici?
Ca infrastructură am trecut de la o casă de 600 mp la una de peste 1.000 de mp pentru că suprafața celeilalte clădiri nu era suficientă pentru a integra RMN-ul. Am structurat-o în felul următor: la nivelul bazal se face examinarea de tip RMN, suntem singurul centru din țară care facem inclusiv elasto-RMN, și mai sunt o serie de anexe, apoi la nivelul 1 se află recepția pacienților, cabinete de consultații și anexe. În anexe aș menționa faptul că avem grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, un oficiu pentru personalul nostru, pentru că ținem foarte mult ca personalul medical care lucrează aici să aibă o perioadă în care să se hrănească. Tot la nivelul recepției există un spațiu pentru petrecerea timpului în aer liber, avem o terasă drăguță cu o vedere frumoasă asupra curții de 3.000 mp care ne înconjoară și unde ne-am organizat cât se poate de bine ca să permitem accesul cu mașina și să aibă unde să parcheze pacienții noștri și noi, bineînțeles.
La nivelul imediat superior am organizat alte cabinete de ambulator și, printr-o delimitare foarte clară, laboratorul de endoscopie, care face parte din spital, iar la ultimul nivel se află saloanele spitalului și anexele.
În cadrul laboratorului de endoscopie, în afara proiectului am mai cumpărat încă un endoscop ca să nu rămânem niciodată descoperiți, astfel încât endoscopiile să se desfășoare în flux continuu și să aibă acces cât mai mulți pacienți. În cadrul laboratorului de endoscopie se efectuează și ecoendoscopii și se administrează și capsule endoscopice. Vom aduce și alte tehnici care încă nu sunt în Tîrgu Mureș, PH-metrie, manometrie esofagiană, iar acum ambiția noastră este ERCP-ul (CPRE).

Din punct de vedere al ecografiei, având în vedere că aparatul pe care l-am adus este foarte complex și are toate funcțiile moderne, fiecare dintre medicii care lucrează acolo și-au ales un segment pe care și-l vor perfecționa sau deja și l-au perfecționat, eu rămân cu ecografia intervențională pentru că am făcut foarte multe puncții ecoghidate și ablații ale tumorilor hepatice cu radiofrecvență. Alți colegi o să se dezvolte sau s-au dezvoltat pe elastografie sau pe contrast, astfel încât fiecare aparat care a fost achiziționat să fie folosit la maxim și să rezulte un volum mare de muncă și o bază mare de date, pentru că tot ce se execută, se filmează și se stochează în format medical, într-un server PACS și în format DICOM. Acestea sunt standardele internaționale pentru imagistica medicală și cu bazele de date care vor rezulta din stocarea filmulețelor ecografice și ale datelor pacienților în cadrul rețelei se va ajunge la un volum mare de informații pe care le vom putea prelucra științific cu o mare rigurozitate. Pentru aceasta, deja am inițiat colaborări cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș. Rigurozitatea științifică este preocuparea noastră principală, iar o dovadă este faptul că, înainte de a face prima investiție în cadrul proiectului, am absolvit un masterat în Cercetare științifică.

 

Cât de importantă a fost echipa pe parcursul acestor ani și cum ați reușit să o păstrați într-o piață românească suferindă din cauza lipsei de forță de muncă, a pregătirii acesteia etc.?
Povestea cu echipa este un circuit. Atunci când am început traseul meu profesional am avut șansa să fac parte din echipe. Ca orice începător îi priveam pe mentori și pe membrii echipei cu mult respect și cu maximă recunoștință și i-am apreciat toată viață pe acei colegi care au avut disponibilitatea să investească din timpul și din cunoștințele lor foarte prețioase pentru ca și alții de lângă ei să se dezvolte, printre care eram și eu. Așa că am venit cu spiritul de muncă în echipă foarte bine dezvoltat, mai ales în cadrul Clinicii de Gastroenterologie din Cluj-Napoca, actualul Institut de Gastroenterologie, și spiritul acesta extrem de pregnant acolo, mi-a rămas ca idee fixă toată viața. Așa că, deși, tânăr fiind, am trecut printr-o grămadă de greutăți, unele mai ciudate decât celelalte, nu toate greutățile inerente, ci unele absolut absurde, nu am uitat niciodată promisiunea pe care mi-am făcut-o eu însămi, ca atunci când ajung să pot să ajut tinerii, să o fac. Și asta fac și acum. Echipa este formată din patru gastroenterologi cu mine, doi cardiologi, doi pneumologi și doi interniști. Absolut la fel de mult contează următorii: echipa de asistente, preluate de pe băncile școlii, crescute împreună cu noi, medicii, într-un mod unitar și cu devotement pentru pacienți, o registratoare, patru femei de serviciu, un brancardier, un director tehnic, un director medical și un manager de clinică, o genială moldoveancă de dincolo de Prut, care a venit la noi când eram încă la început, a riscat, a trecut prin toate greutățile pe care le-am întâmpinat împreună, nu s-a speriat, nu a fugit nici de greu, nici de situațiile limită prin care am trecut, când puteam pur și simplu să clacăm și a stat alături la fel ca ceilalți convinși fiind că, dacă suntem împreună și suntem uniți, vom reuși.

 

Provocări și satisfacții

Care au fost cele mai mari provocări cărora le-ați făcut față de-a lungul ultimilor 10 ani atât ca medic cât și ca administrator al unei afaceri private de sănătate?
Cea mai mare provocare a fost și rămâne segmentul acesta de interferență între actul medical, grupul mare de specialități de medicină internă non-invazivă și medicina intervențională. Faptul că aceste două segmente se aproprie tot mai tare și că internistul este invitat să facă terapie endoscopică, iar chirurgul este invitat să se limiteze și să nu mai deschidă foarte mult pacientul, ci să ajungă acolo unde trebuie prin niște incizii cât mai mici și prin mijloace cât mai puțin invazive, aceasta este o mare, mare provocare pentru mine. Aceasta este una dintre marile mele provocări – să ne apropiem specialitățile medicale de specialitățile chirurgicale și să constituim o nouă specialitate medico-chirurgicală. Și nu este numai proiectul meu, dimpotrivă aș putea spune, stau frumos aliniată în spatele unor mari, mari oameni care fac treaba aceasta și o fac într-un mod deosebit, în special profesorul Marcel Tanțău din Cluj, șeful Institutului de Gastroenterologie de acolo, care este un om absolut extraordinar.
Provocarea pe plan administrativ este aceea pe care ați spus-o puțin mai devreme: cum să îți alegi echipa. Medicina este cu oameni și despre oameni. Punct. Restul contează mai puțin.

 

Care e cea mai mare satisfacție pe care ați avut-o ca medic din momentul în care ați ales activitatea medicală privată?

Viața unui medic este o alternanță între provocări și satisfacții și, dacă satisfacțiile nu sunt pe măsura provocărilor și invers, atunci îți pierzi din motivație.
Cea mai mare satisfacție recentă pe care am avut-o ca medic a fost faptul că unul dintre pacienții care vin la mine de ani de zile mi-a transmits următorul mesaj: “Am stat alături de dvs. și de centrul dvs. din convingere. Ați trecut printr-o perioadă în care așteptările mele, raportat la ceea știam eu că vreau și că dvs. puteți să îmi oferiți, au fost neîmplinite într-o perioadă de timp, dar am fost conștient că la un moment dat, când veți termina de implementat proiectul, vă veți întoarce la calitatea profesională și umană pe care am cunoscut-o. Și am avut răbdare. Astăzi vă anunț că sunt în continuare mulțumit și că mă bucur că nu am migrat în altă parte și că în sfârșit vă văd din nou mai mult medic decât administrator”. M-a bucurat enorm, m-am uitat în ochii pacientului, în sfârșit m-am putut uita din nou în ochii săi pentru că atunci când eram obligată să scurtez o discuție sau chiar să o amân o dată sau de două ori din cauza problemelor administrative, nu mă mai puteam uita în ochii pacieților și este un sentiment înfiorător.

 

Un proiect în premieră

Dezvoltați în prezent un proiect cu finanțare europeană”Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“, un proiect inovativ, prezentați-l, vă rog, cititorilor noștri în evoluția sa.
În 2015, am găsit o oportunitate să dezvolt o rețea de tele-ecografie la nivelul întregii țări. Scriind proiectul și povestind cu colegii mei am realizat că rețeaua aceasta are mult mai multă logică dacă are în cadrul ei și două centre de excelență, astfel încât problemele identificate în rețeaua de tele-ecografie să fie imediat rezolvate în cadrul acestora. Și atunci am stabilit că facem un centru în nord și acesta e în Tîrgu Mureș, și un centru în sud și acela va fi în Craiova, considerentul fiind că un proiect de cercetare se face cu cercetători, iar viața mea de cercetător a fost relativ modestă. Așa că un cercetător cu multă experiență a intrat în echipă și dânsul provine din Craiova, iar atunci centrul respectiv se va face în Craiova. Centrele de excelență presupun anumite condiții fizice, o anumită infrastructură, o clădire și niște spații care să permită buna funcționare a aparaturii și, bineînțeles, ținta principală: aparatura de înaltă performanță. În cadrul proiectului am achiziționat o clădire existentă în Tîrgu Mureș, am renovat-o, i-am schimbat destinația și în interiorul clădirii am adus aparatură, ecograf de ultimă generație, ecoendoscop în premieră în centrul nostru universitar, endoscopie de ultimă generație și RMN. În afara proiectului facem eforturi ca să le aducem și pe celelalte, o parte le-am adus deja, discutăm despre capsulă endoscopică, despre CT, despre radiologie, despre duodenoscop. În centrul din sud va fi ecograf, endoscop și CT, așa am scris în proiect din start, și va fi construită o clădire nouă.
Suntem în cadrul implementării proiectului, l-am scris în 2015, competiția a fost câștigată în 2016 și contractul de finanțare l-am semnat în septembrie 2016. Implementarea se va face în 3 ani și jumătate, deci pânâ în martie 2019. Implementarea a presupus dezvoltarea centrului din nord, crearea rețelei și urmează dezvoltarea centrului din sud. Primele două puncte ale investiției în cadrul proiectului au fost bifate, am terminat cofinanțarea și, într-adevăr, atât plățile efectuate de noi ca și centru privat, cât și cele efectuate pe fondurile europene s-au derulat conform înțelegerii. Am avut deja controale și toată lumea este mulțumită de cum se derulează proiectul până în această etapă.

 

Cine va lucra efectiv în această rețea? Cum va îmbunătăți implementarea acestui proiect calitatea actului medical și, implicit, calitatea vieții pacienților dvs.?
Rețeaua este alcătuită din 40 de centre de tele-ecografie, un centru în fiecare județ. Vor fi și sunt în mare parte repartizate aparate de tele-ecografie care au două componente: un laptop și un soft dedicat, care permite transmiterea informațiilor medicale într-un sistem ultrasecurizat, un soft care a fost creat de către specialiștii din Germania, special pentru această rețea, și un ecograf care are mulți din parametrii ecografiei moderne, inclusiv Doppler, sigur nu pe toți, pentru că este un ecograf care permite o examinare screening, care identifică multe din leziunile pe care le poate vedea ecografia. Deci, 40 de centre, 40 de laptopuri cu softurile respective și 40 de ecografe. Medicul de familie care are ecograful lângă el poate să examineze după un protocol pe care îl învață în câteva ore și transmite mai departe filmulețul respectiv, iar un expert citește filmulețul și îi dă răspunsul. În cadrul rețelei se pot transmite și alte informații decât cele din ecografie, și anume imagini CT, RMN, fișele pacienților, astfel încât în cadrul rețelei să fie solicitați experți înscriși în această rețea care sunt din țară și din străinătate, sunt selectați pe criterii de înalt profesionalism și rigurozitate profesională și care pot să ofere second-opinion – a doua părere – pentru cazurile respective.
Deci este o rețea de telemedicină, tele-ecografie și second-opinion.
În urma evaluărilor respective se emit concluzii și sunt propuse soluții. Dacă soluțiile respective sunt în cazul endoscopiei intervenționale sau în cazul ecografiei intervenționale sau se impun investigații complementare față de cele existente, atunci tot în cadrul rețelei se pot face programări direct în unul dintre cele două centre, construite în cadrul proiectului, sau la unul din centrele partenere. Pentru că rețeaua își dorește colaborări cât mai ample, cu condiția să fie respectate criteriile de profesionalism, partenerii noștri sunt atât instituții de stat cât și instituții private.
Scopul final al proiectului este cercetarea științifică și elaborarea de lucrări științifice cât mai valoroase și cât mai riguroase, cu impact cât mai mare pe evoluția medicinii, atât clasice cât și alternative până la urmă, vreau eu să cred, dar evident că, în această activitate, beneficiarul principal este și va fi în continuare pacientul, beneficiar direct din etapa în care are șansa să fie examinat în cabinetul medicului de familie, dar cu un expert în imediata sa apropriere, adică la un click distanță. Pacientul are șansa să fie îndrumat scurt, fără să mai fie bâjbâie și fără să mai facă drumuri inutile și să piardă timpul pe la uși, la acel expert care știe să facă cel mai bine ce are pacientul nevoie să i se facă și are posibilitatea să își închidă ciclul medical într-un mod foarte pragmatic și cu o eficientizare a timpilor tuturor foarte buni, atâta timp cât se respectă termenii pe care i-am convenit.

 

De ce Lotus Life, ce semnificație profundă i-ați imprimat centrului îmbinând cele două cuvinte lotus și viață – viața lotusului?
Când am folosit prima dată noțiunea de Lotus, din naționalism mi-am zis: de ce să spun eu lotus când există nufăr? M-am oprit pentru că, din păcate, înainte de 1989, ducea cu gândul într-o altă direcție, era un lanț de curățătorii Nufărul. Așa că am rămas la Lotus, gândindu-mă că petalele acestei flori se îmbină foarte frumos într-un mijloc și mijlocul este, de fapt, integrarea. Și am rămas la Lotus pentru că din echipa de la început a făcut parte familia Alecu. Iar familia Alecu are o deschidere foarte bună și pentru cultura asiatică și, atunci când au venit în centru, au știut să pună alături și crucea lui Isus Christos, și statueta lui Budha și alte simbolistici ale religiilor care conviețuiesc pe acest pământ. Mi-a plăcut foarte mult ideea și mi-am imaginat întotdeauna că în această clinică vom avea și un mic lac cu lotuși, acum îl pregătim pentru că avem mai mult spațiu, și, de asemenea, o mică bisericuță în spatele clădirii unde pacienții să se poată duce să se reculeagă în fața crucii lui Isus Christos și pe alei să apară statuete cu Budha și cu alte simbolistici alternative. Eu vreau ca Lotus să integreze tot ceea ce înseamnă unica religie pe care eu o recunosc, și anume iubirea – iubirea pentru oameni, iubirea pentru viață – pur și simplu acest sentiment de iubire care unește și care este, de fapt, firul roșu al tuturor religiilor.

 

 

Cum reușiti să mențineți dvs. un echilibru între rolurile pe care le îndepliniți: femeie de afaceri, medic, femeie, mamă…?
Răspunsul corect este: nu reușesc tot timpul, dar încerc tot timpul, adică asumându-mi dificultatea acestui subiect și a acestui fapt, nu mă voi opri niciodată să caut echilibrul în viață, pentru că, până la urmă, pentru mine echilibrul este cuvântul în fiecare din segmente, și nu perfecțiunea. Nu o să fiu niciodată un perfect om de afaceri, o perfectă mamă-femeie și un perfect medic, ci voi încerca toată viața să fiu un echilibrat om de afaceri, o echilibrată mamă și femeie, un echilibrat medic. Atunci când voi cădea prea mult într-o direcție, voi urmări tot timpul să mă redresez spre linia de mijloc și voi încerca toată viața să evit excesele, aberațiile, abuzurile, atât la nivelul personal cât și a celor din jurul meu.

 

de Ligia VORO

Interviul publicat în ediția 81 a revistei Transilvania Business – noiembrie 2018

No Comments

Post A Comment

4 × 3 =