Atacul de panică

Atacul de panică

ATACUL DE PANICĂ: RECUNOAȘTERE ȘI GESTIONARE

 

 Ați simțit vreodată o teamă enormă raportată la o situație oarecare? Senzația de sufocare, pierderea controlului postural, palpitații ? Este posibil să fi fost vorba despre un atac de panică numit și criză de angoasă sau criza de panică sau tulburare de panică.

Indiferent ce denumire poartă aceste manifestări trebuiesc luate în serios și adresate  unui mediu profesional care aparține îngrigirii sănătații psihologice și mintale (psihologi, medici.)

Atac de panică ,criză sau tulburare de panică? Se estimează că în general fiecare persoană a suportat în timpul vieții sale un atac de panică. Dar un atac de panică nu conduce neaparat la instalarea unei tulburări de panică. Aceasta din urmă se instalează atunci când o persoană va evita în mod constant acele situații în care a avut o criză de teamă și mai ales într-un context social.

Recunoașterea atacului de panică: iată câteva elemente caracteristice:

  • Provoacă un sentiment de angoasă (teama accentuată)care se declanșează pe moment brutal.
  • Simptome fizice: palpitații cardiace, tulburări respiratorii (senzații de sufocare, lipsa aerului), greață, vomă, dureri de stomac, vertij (amețeli), leșin.
  • Simptome emoționale: teamă enormă, frici iraționale, senzații legate de pierderea totală a controlului.
  • La nivelul gândurilor: teama de a înebuni , temeri legate de a fi contractat o boală gravă.
  • Durata: un atac de panică durează relativ puțin , de la câteva minute până la maximum o jumatate de oră. Dar poate fi urmat de o stare de anxietate prelungită.
  • Teama legată de recidive: persoana se teme de repetiția acestor manifestări de aceea va încerca să evite sistematic situațiile care consideră că le pot provoca, astfel în timp se instalează tulburarea de panică.

 

Când este necesară consultația : este posibil ca o persoană să traiască un atac de panică în mod izolat cu ocazia unui eveniment de viață stresant (dramă personală, presiune profesională, etc. ).

Însă dacă atacurile se repetă (devin recurente) atunci este cazul ca o persoană să se neliniștească și să caute un ajutor specializat , căci așa cum s-a menționat aceste atacuri pot lua aspectul unei tulburări de panică care va avea consecințe grave asupra vieții personale și sociale. Este important ca acea tulburare sa fie controlată .

Intervenția pertinentă a personalului specializat(psiholog, medic): trebuie menționat că și situația actuală a pandemiei a acționat ca un catalizator sau amplificator al angoasei la anumite persoane.

Din perspectiva abordării  psihologice se poate interveni în primul rând printr-o înțelegere și decodificare exactă a panicii și apoi cu metode specifice de lucru cum ar fi învățarea unor tehnici de relaxare deosebit de utile în astfel de situații. Persoana care consultă poate învăța cum să-și înțeleagă anxietatea, cum să o recunoască ca legată fiind de anumite situații, cum să o controleze învătând anumite strategii de lucru. Aceste metode terapeutice vor conduce în timp la reducerea considerabilă a pragului de anxietate și chiar la dezvoltarea unor oportunități noi de viață.

Câteva dintre cele mai utilizate strategii pentru controlul panicii :

  • Sedințe de psihoterapie individuală organizate sub forma învățării unor tehnici de relaxare și pregătirea pentru confruntarea cu situațiile anxiogene din viața reală.
  • Farmacoterapia : în unele cazuri este necesară admnistrarea unor medicamente din grupa celor anxiolitice.
  • Respirația abdominală care reduce nivelul anxietății și hiperventilația.
  • Relaxarea: yoga, meditația reduc stresul.
  • Confruntarea cu propriile frici , evitarea fiind de fapt o strategie care amplifică teama în loc să o diminueze.
  • Dobândirea unor obiceiuri sănătoase de viață: a se evita consumul de alcool, tutun , cafea care pe moment sunt considerate a avea efect anxiolitic dar care pe termen lung se dovedesc a fi nocive. În schimb, activitatea fizică regulată combinată cu alte strategii de viață care produc relaxare: lectura, filme, îngrijiri corporale ,etc. contribuie la reducerea anxietății.
  • Consacrarea a 30 de minute pe zi pentru a opri orice activitate fie ea și de rutină și folosirea acestora pentru destindere .

Daca ați fost deja victima unui atac de panică știți cât de mult afectează acesta emoțional și mental antrenând teamă, confuzie. Pare că ar fi un sfârșit dramatic și nu mai este numic de făcut.

Exista însă tratamente , soluții care pot fi șansa învățării unui nou stil de viață , mai sănătos, mai echilibrtat. Mai pregătit pentru alte provocari existențiale.

 

 

SPERANȚA POPESCU

Psiholog clinician principal Dr.                                                                       Martie 2021

No Comments

Post A Comment

four × 1 =